Constitutia Romaniei 1938

January 26, 2011

Scrisa in 2 zile si dactilografiata in 3, Constitutia Maestrului Istate Micescu este un bun exemplu de asumare a responsabilitatii.

CONSTITUŢIA
României din 1938

 
Textul actului publicat în M.Of. nr. 48/27 feb. 1938
 

TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei

Art. 1. – Regatul Romaniei este un Stat National, unitar si indivizibil.

Art. 2. – Teritoriul Romaniei este inalienabil.

Art. 3. – Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de semintie straina.

TITLUL II
Despre datoriile si drepturile Romanilor

CAPITOLUL 1
Despre datoriile Romanilor

Art. 4. – Toti Romanii, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentei si demnitatii ei; a contribui prin munca lor la inaltarea ei morala si propasirea ei economica; a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de buna voie la implinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta Statului nu poate vietui.

Art. 5. – Toti cetatenii romani, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt egali inaintea legii, datorandu-i respect si supunere.

Nimeni nu se poate socoti dezlegat de indatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credintei sale religioase sau de orice altfel.

Art. 6. – Nu se admite in Statul Roman nici o deosebire de clasa sociala.

Privilegiile in asezarea darilor sunt oprite. Micsorarile si maririle de impozite nu pot fi decat generale si statornicite prin legi.

Art. 7. – Nu este ingaduit nici unui Roman a propovadui prin viu grai sau in scris schimbarea formei de guvernamant a Statului, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasa.

Art. 8. – Este oprit preotilor, de orice rit si credinta religioasa, a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, atat in locasurile destinate cultului si functiunilor oficiale, cat si in afara de ele.

Propaganda politica, in locasurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestatiunilor religioase, nu este ingaduita nimanui.

Orice asociatiune politica pe temeiuri ori pretexte religioase este oprita.

In afara de persoanele, de conditiunile si de formele prevazute in legi, nimeni nu poate lua ori presta juraminte de credinta.

Art. 9. – Romanul care, fara prealabila autorizatie a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat strain, sau se va alatura pe langa o corporatie militara straina, pierde de plin drept cetatenia romana.

Supunerea, pentru oricat timp si din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protectie straina, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetateniei romane.

Nationalitatea romana pierduta in conditiunile aici aratate nu se poate redobandi decat prin naturalizare.

CAPITOLUL 2
Despre drepturile Romanilor

Art. 10. – Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea muncii, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile din care decurg drepturi in conditiunile statornicite prin legi.

Art. 11. – Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.

Naturalizarea se acorda prin lege in mod individual; ea nu are efect retroactiv. Sotia profita de naturalizarea sotului si copiii minori de aceea a parintilor.

Art. 12. – Libertatea individuala este garantata.

Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat, decat in cazurile si dupa formele stabilite de lege.

Nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si comunicat in momentul arestarii, sau cel mai tarziu in 24 ore dupa arestare.

In caz de vina vadita ori de urgenta, detinerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite si comunica in 24 ore, conform alineatului precedent.

Art. 13. – Nimeni nu poate fi sustras, in contra vointei sale, de la judecatorii pe care ii da legea.

Art. 14. – Domiciliul este inviolabil.

Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competente, in cazurile si potrivit formelor stabilite de lege.

Art. 15. – Pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi potrivit codului de justitie militara.

Consiliul de Ministri va putea decide aplicarea dispozitiunilor din alineatul precedent si in timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Sefilor Statelor straine si demnitarilor Statului din mobile in legatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate, precum si in cazurile de talharie cu omor si asasinat politic.

Art. 16. – Proprietatea de orice natura, precum si creantele atat asupra particularilor cat si asupra Statului, sunt inviolabile si garantate ca atare.

Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, dupa normele prevazute in legi.

Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor, afara de cazurile de inalta tradare si delapidare de bani publici.

Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie conform legilor. Prin cauza de utilitate publica nu se poate intelege decat aceea care este de natura a folosi in acelasi timp tuturor si fiecaruia in mod actual ori eventual.

In afara de cazurile de utilitate publica pentru apararea nationala, pentru lucrarile de interes militar, sanitar, cultural, pentru cai de comunicatii terestre, nautice ori aeriene, pentru piete si lucrari publice prevazute in legile actuale, nici un alt caz nu se poate stabili decat prin legi votate de ambele Adunari cu majoritate de doua treimi.

Art. 17. – Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructii si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare. O lege a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi de cel putin 50% din redeventa si din pretul la hectar al concesiunii si va arata, totodata, putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii. Drepturile castigate in favoarea Statului pe baza actelor de concesiune incheiate pana in prezent se respecta.

Art. 18. – Drumurile mari si mici, ulitele care sunt in sarcina Statului, Judetelor, Municipiilor si Comunelor, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele, spatiul atmosferic, apele producatoare de forte motrice de folos obstesc si in deobste toate bunurile care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.

Art. 19. – Libertatea constiintei este absoluta.

Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune, intru cat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si Sigurantei Statului.

Biserica ortodoxa crestina si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. Religia crestina ortodoxa fiind religia marei majoritati a Romanilor, biserica ortodoxa este biserica dominanta in Statul Roman, iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte.

Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarhie straina, pastrandu-si insa unitatea, in privinta dogmelor, cu biserica ecumenica a Rasaritului.

Chestiunile spirituale si canonice ale bisericii ortodoxe romane tin de o singura autoritate sinodala centrala.

Raporturile dintre diferitele culte si Stat sunt de domeniul legilor speciale.

Art. 20. – Actele starii civile sunt de atributia legii civile.

Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa, care este obligatorie pentru toti membrii cultelor.

Art. 21. – Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legi speciale si intru cat nu va fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice si intereselor de Stat.

Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant va fi gratuit.

Art. 22. – Constitutia garanteaza fiecaruia, in limitele si conditiunile legii, libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace.

Art. 23. – Secretul scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice este inviolabil. Se excepteaza azurile in care justitia e datoare sa se informeze conform legii.

Art. 24. – Cetatenii romani au dreptul a se aduna pasnici si fara arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept.

Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile publice ori in aer liber, sunt supuse legilor si oranduirilor politienesti.

Art. 25. – Oricine are dreptul a se adresa prin petitiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritatile publice, insa numai in numele celor subscrisi.

Autoritatile constituite au singure dreptul sa adreseze petitiuni in nume colectiv.

Art. 26. – Cetatenii romani au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor.

Dreptul de libera asociatiune nu implica dreptul de a crea persoane juridice. Conditiunile in care se acorda personalitatea juridica se stabilesc prin lege.

Art. 27. – Numai cetatenii romani sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare, tinandu-se seama de caracterul majoritar si creator de Stat al Natiunii Romane.

Supusii straini nu pot ocupa atari functiuni, decat in cazurile statornicite prin legi.

Strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.

Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.

Art. 28. – Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.

Insignele, emblemele, medaliile, precum si uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fara legiuita incuviintare.

TITLUL III
Despre puterile Statului

Art. 29. – Toate puterile Statului emana de la Natiunea Romana.

Ele insa nu se pot exercita decat prin delegatiune si numai dupa principiile si regulile asezate in Constitutia de fata.

Art. 30. – Regele este Capul Statului.

Art. 31. – Puterea legislativa se exercita de Rege prin Reprezentatiunea Nationala care se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor.

Regele sanctioneaza si promulga legile.

Inainte de a i se da sanctiunea regala, legea nu e valabila.

Regele poate refuza sanctiunea.

Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale, decat dupa ce va fi fost discutata si votata de majoritatea ambelor Adunari.

Promulgarea legilor votate de ambele Adunari se va face prin ingrijirea Ministrului de Justitie care este si pastratorul Marelui Sigiliu al Statului.

Initiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doua Adunari pot propune din initiativa proprie numai legi in interesul obstesc al Statului.

Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.

Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit prin ele.

Art. 32. – Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul Sau in modul stabilit prin Constitutie.

Art. 33. – Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.

Hotaririle judecatoresti se pronunta in virtutea legii.

Ele se executa in numele Regelui.

CAPITOLUL 1
Despre Rege

Art. 34. – Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluziunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.

Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului. Art. 35. -In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii Sai, sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent.

Daca nici unul din frati sau coboritorii lor nu s-ar gasi in viata, sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul Sau dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala, cu primirea Reprezentatiunii Nationale data in forma prescrisa de Art. 36.

Daca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

Art. 36. – In caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o singura Adunare chiar fara convocare si, cel mai tarziu pana in opt zile de la intrunirea lor, aleg un Rege dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala.

Prezenta a trei patrimi din membri care compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea purcede la aceasta alegere. In caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus descris, atunci in a noua zi la amiaza Adunarile intrunite vor pasi la alegere, oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.

Daca Adunarile s-ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.

In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Regala compusa din trei persoane, care va exercita puterile Regale pana la suirea Regelui pe Tron.

In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.

Art. 37. – La moartea Regelui Adunarile se intrunesc chiar fara convocare, cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii.

Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai dinainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare, pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le inlocui.

Art. 38. – De la data mortii Regelui si pana la depunerea Juramantului succesorului Sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate in numele Natiunii Romane de Ministrii intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate. Art. 39. -Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.

La suirea Sa pe Tron El va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite urmatorul Juramant: «Jur a pazi Constitutia si legile Natiunii Romane, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului».

Art. 40. – Regele poate numi un Regent si doi Supleanti care, dupa moartea Lui, sa exercite puterile Regale in timpul minoritatii succesorului Sau.

Aceasta numire se face cu primirea Reprezentatiunii Nationale, data in forma prescrisa de Art. 36 din Constitutia de fata.

Regentul va exercita totodata si tutela Regelui minor.

Daca la moartea Regelui, Regentul nu s-ar gasi numit si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi pe Regent si pe cei doi Supleanti, procedand dupa formele prescrise de Art. 36 din Constitutia de fata.

Regentul si supleantii Sai nu intra in functiune decat dupa ce vor depus inaintea ambelor Adunari intrunite, juramantul prescris de Art. 39 din Constitutia de fata.

In caz de deces al Regentului, Supleantul cel mai in varsta ii va lua de drept locul, procedandu-se conform celor stabilite la alineatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant.

Art. 41. – Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, Principele Mostenitor major, singur, ia de drept Regenta. In cazul in care Principele Mostenitor ar fi minor, Consiliul de Ministri, dupa ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoaca indata Adunarile Legiuitoare reunite pentru a decide.

Art. 42. – Nici o modificare nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.

Art. 43. – Regele nu va putea fi totodata si Seful unui alt Stat fara consimtamantul Adunarilor.

Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membri care le compun si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.

Art. 44. – Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii Lui sunt raspunzatori.

Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un Ministru care, prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele.

Se excepteaza numirea Primului Ministru care nu va fi contrasemnata.

Art. 45. – Regele convoaca Adunarile Legiuitoare cel putin odata pe an, deschizand sesiunea prin mesaj, la care Adunarile prezinta raspunsul lor.

Regele pronunta inchiderea sesiunii.

El are dreptul de a dizolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor si a noilor Adunari.

Regele poate amana Adunarile. Ele se intrunesc de plin drept la implinirea unui an de la data amanarii, daca intre timp nu au mai fost convocate.

Art. 46. – Regele numeste si revoaca pe Ministrii Sai.

El are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceea ce se statorniceste in privinta Ministrilor.

El nu poate suspenda cursul urmaririi sau judecarii, nici a interveni prin nici un mod in administrarea justitiei.

El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.

El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.

El face regulamentele necesare pentru executarea legilor, fara sa poata modifica legile si scuti pe cineva de executarea lor.

El poate, in timpul cand Adunarile Legiuitoare sunt dizolvate si in intervalul dintre sesiuni, sa faca in orice privinta Decrete cu putere de lege, care urmeaza a fi supuse Adunarilor spre ratificare la cea mai apropiata a lor sesiune.

El este Capul Ostirii.

El are dreptul de a declara razboiul si de a incheia pacea.

El confera gradele militare in conformitate cu legea.

El confera decoratiunile romane.

El acrediteaza Ambasadorii si Ministrii Plenipotentiari pe langa Sefii Statelor Straine.

El are dreptul de a bate moneta, conform unei legi speciale.

El incheie, cu Statele Straine, tratatele politice si militare. Conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si altele asemenea de El incheiate, pentru a avea putere de lege in interior trebuie sa fie insa supuse Adunarilor Legiuitoare si aprobate de ele.

Art. 47. – Lista civila se hotaraste prin lege.

CAPITOLUL 2
Despre Reprezentarea Nationala

Art. 48. – Membrii Adunarilor Legiuitoare reprezinta Natiunea si nu-si exercita mandatul decat dup depunerea legiuitului juramant.

Art. 49. – Fiecare Adunare determina prin regulamentul sau modul dupa care se constituie si isi exercita atributiunile.

Art. 50. – Validarea alegerilor pentru ambele Adunari si verificarea titlurilor membrilor apartinand fiecareia din ele, se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de data fixata pentru intrunirea Adunarilor.

Art. 51. – Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.

Art. 52. – Deputatii si Senatorii, numiti de puterea executiva intr-o functiune salariata pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai Natiunii.

Aceasta dispozitiune nu se aplica Ministrilor si Subsecretarilor de Stat.

Art. 53. – Membrii Adunarilor Legiuitoare nu pot apara interese particulare impotriva Statului; ei nu pot face parte din Consiliile de administratie ale intreprinderilor care au contractat cu Statul, Judetele sau Comunele.

Art. 54. – Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor afara de cazurile statornicite in altfel prin Constitutie. In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa.

Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.

Art. 55. – Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor intrebari la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.

Art. 56. – Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit pentru opiniunile si voturile de el emise in cursul exercitiului mandatului.

Art. 57. – Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie urmarit sau arestat pentru vine penale, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.

Detentiunea sau urmarirea vreunuia din membrii Adunarilor este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.

Art. 58. – Fiecare din Adunari delibereaza si hotaraste separat, afara de cazurile anume aratate in Constitutia de fata.

Art. 59. – Politia Adunarilor se exercita de Presedintele fiecareia din ele care, singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordine garzii respective.

Art. 60. – Diurnele Deputatilor si Senatorilor se stabilesc prin lege.

SECŢIUNEA I
Despre Adunarea Deputatilor

Art. 61. – Adunarea Deputatilor se compune din Deputati alesi de cetatenii romani, care au varsta de 30 ani impliniti si practica efectiv o indeletnicire intrand in vreuna din urmatoarele trei categorii:

1. Agricultura si munca manuala;

2. Comertul si industria;

3. Ocupatiuni intelectuale.

Alegerea se face cu vot secret, obligator si exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscriptiuni care sa asigure reprezentarea felului de indeletnicire a alegatorilor.

Legea electorala va fixa circumscriptiunile si va statornici dupa normele mai sus impuse, conditiunile cerute pentru a fi alegator, pentru barbati si femei, incapacitatile, decaderile, incompatibilitatile, procedura votarii si garantiile libertatii alegerilor precum si numarul deputatilor.

Durata mandatului este de sase ani.

Art. 62. – Spre a fi eligibil in Adunarea Deputatilor se cere:

a) A fi cetatean roman;

b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice si a practica efectiv indeletnicirea respectiva a uneia din cele trei categorii aratate in articolul precedent, pe ai carei alegatori urmeaza a-i reprezenta;

c) A avea varsta de 30 ani impliniti;

d) A avea domiciliul in Romania.

Incapacitatile, decaderile temporare ori definitive si incompatibilitatile, se vor stabili prin legea electorala.

SECŢIUNEA II
Despre Senat

Art. 63. – Senatul se compune din Senatori numiti de Rege, din Senatori de drept si din Senatori alesi cu vot obligator, secret si exprimat prin scrutin uninominal de membrii corpurilor constituite in Stat, in numarul si conditiunile, pentru alegatorii si eligibilii, barbati si femei, ce se vor stabili prin legea electorala. Proportia Senatorilor numiti in raport cu cei alesi este de jumatate.

Art. 64. – Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:

a) Mostenitorul Tronului de la varsta de 18 ani impliniti;

b) Toti Principii Familiei Regale, majori;

c) Patriarhul si Mitropolitii Tarii;

d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor Tarii;

e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor Tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi;

f) Actualii Senatori de drept recunoscuti pana la data promulgarii prezentei Constitutii.

Mandatul Senatorilor de drept, enumerati la paragrafele a – e inclusiv, inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea in virtutea careia il detin.

Durata mandatelor Senatorilor numiti si alesi va fi de noua ani. Mandatele Senatorilor alesi se reinoiesc din trei in trei ani de la data depunerii juramantului prevazut de Art. 48 din Constitutie, in proportie de o treime. Ultima treime neiesita la sorti pentru reinoire pastreaza mandatele pana la expirarea termenului de noua ani.

Pentru mandatele iesite la sorti se va proceda la noi alegeri conform legii electorale.

CAPITOLUL 3
Despre Guvern si Ministri

Art. 65. – Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de Stat.

Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in conditiunile stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere.

Ministrii au raspundere politica numai fata de Rege.

Art. 66. – Ministrii intruniti alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat de acel care a fost insarcinat de Rege cu formarea Guvernului si care poarta titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri.

Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.

Art. 67. – Nu poate fi Ministru decat cel care este roman de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care au fost Ministri pana acum.

Art. 68. – Membrii Familiei Regale nu pot fi Ministri.

Art. 69. – Ministrii si Subsecretarii de Stat care nu sunt Membri ai Adunarilor pot lua parte la dezbaterea legilor dar nu pot vota; Adunarile pot cere prezenta Ministrilor la deliberarile lor.

Dezbaterile nu pot incepe fara prezenta unui Ministru.

Art. 70. – Regele si fiecare din Adunari poate cere urmarirea Ministrilor si trimiterea lor in judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca. In ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii vatamate si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ei afara de exercitiul functiunii lor, sunt supusi regulelor de drept comun.

Punerea sub urmarire a Ministrilor de catre Corpurile Legiuitoare se va rosti prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.

Instructiunea se va face de o comisie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.

Acuzarea inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se va sustine de Ministerul Public.

Legea responsabilitatii Ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile Ministrilor.

Ministrii de Justitie iesiti din functiune nu pot exercita profesiunea de avocat timp de un an de la data iesirii.

Ministrii iesiti din functiune nu pot face parte din consiliile de administratie ale intreprinderii cu care au incheiat contracte in cei trei ani urmatori.

Art. 71. – Orice parte vatamata in drepturile sale printr-un decret sau dispozitiune semnata de un Ministru, cu violarea unui text expres al Constitutiei ori legilor in vigoare, poate cere Statului despagubiri banesti pentru paguba suferita, conform dreptului comun.

CAPITOLUL 4
Despre Consiliul Legislativ

Art. 72. – Consiliul Legislativ functioneaza pe baza legii sale organice.

Consultarea Consiliului Legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, atat inainte cat si dupa amendarea lor in comisiuni, afara de cele care privesc creditele bugetare.

Nici un regulament pentru aplicarea legilor nu se poate face fara consultarea prealabila a Consiliului Legislativ, afara de cazul prevazut la alineatul urmator pentru proiectele de legi.

Adunarile Legiuitoare pot proceda la discutarea proiectelor de legi fara a mai astepta aprobarea Consiliului Legislativ, daca acesta nu-l da in termenul fixat de legea sa organica.

CAPITOLUL 5
Despre Puterea Judecatoreasca

Art. 73. – Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat in puterea unei legi.

Comisiuni si Tribunale extraordinare nu se pot crea, sub nici o numire si nici un cuvant, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.

Juriul se desfiinteaza.

Art. 74. – Pentru intreg Statul Roman exista o singura Curte de Casatie si Justitie.

Art. 75. – Numai Curtea de Casatie si Justitie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea care sunt potrivnice Constitutiei. Judecata inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.

Curtea de Casatie si Justitie se va rosti asupra conflictelor de atributiuni.

Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.

Art. 76. – Judecatorii sunt inamovibili. Inamovibilitatea se va statornici printr-o lege speciala care va interveni cel mai tarziu in termen de sase luni de la promulgarea prezentei Constitutii. In acest rastimp sanctiunile disciplinare se vor aplica prin Decret Regal.

Art. 77. – Justitia militara se organizeaza prin lege.

Art. 78. – Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.

Puterea judecatoreasca nu are cadere sa judece actele de guvernamant precum si actele de comandament cu caracter militar.

CAPITOLUL 6
Despre Institutiunile Judetene si Comunale

Art. 79. – Institutiunile administrative sunt statornicite prin legi.

TITLUL IV
Despre Finante

Art. 80. – Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.

Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, Judetelor, Comunelor si Institutiunilor Publice indeplinind un serviciu de Stat.

Art. 81. – Nu se pot infiinta monopoluri decat prin lege si numai in folosul Statului, Judetelor si Comunelor.

Art. 82. – Fonduri de pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se pot infiinta decat in virtutea unei legi.

Art. 83. – In fiecare an Adunarile Legiuitoare incheie socotelile si voteaza bugetul fara a putea spori cheltuielile propuse.

Toate veniturile si cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si socoteli.

Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va face fata necesitatilor serviciilor publice aplicand bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.

Art. 84. – Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor Statului se va exercita de Inalta Curte de Conturi, care va supune in fiecare an Adunarilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnaland neregulile ce ar fi savarsite de Ministri in aplicarea lui.

Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarilor Legiuitoare cel mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.

Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea si examina legalitatea si corectitudinea executarii gestiunilor in toate serviciile publice.

Acest corp va functiona pe langa Presedintia Consiliului de Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului.

Art. 85. – Toate fondurile provenite de la Case Speciale, de care Guvernul dispune sub diferite titluri trebuiesc cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.

Art. 86. – Pentru toata Romania exista o singura Curte de Conturi.

Art. 87. – Delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare.

TITLUL V
Despre Ostire

Art. 88. – Toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirei, conform legilor.

Art. 89. – Gradele, decoratiunile si pensiunile militare nu pot fi retrase decat in virtutea unei sentinte judecatoresti.

Art. 90. – Contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de Adunarile Legiuitoare.

Art. 91. – Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului si nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in virtutea unei legi.

TITLUL VI
Dispozitiuni generale

Art. 92. – Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben, Rosu, asezate vertical.

Art. 93. – Resedinta Guvernului e in Capitala Tarii.

Art. 94. – Limba romana este limba oficiala a Statului.

Art. 95. – Nici un juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.

Art. 96. – Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total nici in parte.

In caz de pericol de Stat se poate institui starea de asediu generala sau partiala.

TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei

Art. 97. – Constitutia de fata nu poate fi revizuita in total sau in parte decat din initiativa Regelui si cu consultarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele de revizuit.

Consultarea Adunarilor Legiuitoare se face prin mesaj Regal si se exprima cu majoritate de doua treimi ale Adunarilor intrunite intr-una singura sub presedintia Presedintelui Senatului. Rezultatul consultatiunii se aduce la cunostinta Regelui de presedintii celor doua Adunari insotiti de o Comisiune speciala.

Textele noi, urmand a inlocui pe cele revizuite, se voteaza cu majoritate de doua treimi, de fiecare Adunare in parte.

TITLUL VIII
Dispozitiuni tranzitorii si finale

Art. 98. – Toate pamanturile expropriate si distribuite pe baza legii pentru reforma agrara a Vechiului Regat din 17 Iulie 1921; a legii pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920; a legii pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 13 Iunie 1921 si a legii pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, sunt respectate ca drepturi castigate si vor fi carmuite, pentru orice litigii relative la ele in prezent si pe viitor, de acele legi.

Dispozitiunile acestor legi introduse in Art. 131 din Constitutia de la 1923 raman cu caracter constitutional.

Toate drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi ratificate prin Art. 133 al Constitutiei din 1923, se respecta.

Toate codicele si legile in vigoare se vor revizui in vederea unificarii legislatiei, punandu-se in armonie cu principiile actualei Constitutii. Pana atunci ele raman in vigoare. Din ziua promulgarii Constitutiei de fata sunt desfiintate acele dispozitii din legi, decrete, regulamente si orice alte acte care sunt contrarii celor inscrise in aceasta Constitutie.

Se abroga de asemenea din ziua promulgarii prezentei Constitutii, Constitutia promulgata cu Decretul Regal Nr. 1.360 din 28 Martie 1923.

Juriul in materie criminala va mai functiona pana la punerea Codului Penal Carol al II-lea si al Procedurii Penale in acord cu principiul statornicit in Art. 73 al Constitutiei de fata.

Pana la convocarea Adunarilor Legiuitoare toate decretele au putere de lege fara a mai fi nevoie de ratificarea lor.

Statutul Familiei Regale are caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu procedura pentru revizuirea Constitutiei.

Art. 99. – Pentru alegerea Adunarilor Legiuitoare ce urmeaza a fiinta pe baza prezentei Constitutii, un Decret Regal cu putere de lege, in conditiunile Art. 98, va fixa conditiunile cerute pentru a fi alegator si ales, in Camera si Senat, circumscriptiunile electorale, numarul Deputatilor si Senatorilor, normele dupa care urmeaza a se face alegerea.

Acest decret are un caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu majoritate de doua treimi.

Art. 100. – Prezenta Constitutie, dupa ce va fi edictata de Rege, va fi supusa Natiunii Romane spre «buna stiinta si invoire».

Un Decret Regal va fixa procedura dupa care se va urma in acest scop.

Dupa terminarea acestei operatiuni si a aducerii rezultatului ei la cunostinta Regelui de catre Presedintele Consiliului de Ministri, Constitutia de fata va fi promulgata si intra in vigoare.


Reteta mititeilor

November 20, 2010

Reţeta de mititei de la Restaurantul CARUL CU BERE
 
Bucureşti, la 16 Iunie 1920
Onorate Domnule Ofiţer!
Pentru căci fiecare vizită a Domniei voastre, ca şi cu 20 ani în urmă cele ale tatălui Domniei voastre, dimpreună cu cinstitul Conu Iancu Caragiale este, pe lângă onoare, şi un deosebit eveniment pentru localul nostru, vroiesc să dau la rându-mi dovadă de cavalerism, împărtăşindu-vă la dorinţa onoratei Dumneavoastră soţii, Doamna Măriuţa Baciu, reţetarul de preparare ai mititeilor noştri, care, după cum bine ştiţi sunt cei mai lăudaţi din tot Bucureştiul. Astfel dau dovadă de încredere în Domnia voastră spre a nu trăda nicidecum secretul delicioşilor noştri mititei, secret pe care la rândul meu l-am primit de la marele Maestru Gastronom D-l Tică Preoteanu, antemergătoriul meu la conducerea bucătăriei Carului. Adresez aceieaşi rugăciune şi onoratei Dumneavoastră soţii, Doamnei Măriuţa, celei mai desăvârşite amfitrioane pe care sunt bucuros să o fi cunoscut.


Perfecţiunea seratelor de cină din casa Domniilor voastre, la care, mulţumesc lui Dumnezeu, am fost poftit, mi-au determinat hotărârea să va divulg taina celui mai de preţ preparat culinar care ne cinsteşte numele în capitală, în ţara întreagă şi în străinătate.
Mititeii sunt un produs culinar din carne de vită, în stare finită de şapte până la opt centimetri şi la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare între mese la o halbă de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mâncare de sine stătătoru. Ei îşi au originea în Balkan, provenind din Serbia , dar se întâlnesc şi în Grecia şi Turcia, de unde au fost preluaţi de bucătăria românească. Cum le spune şi numele, sunt nişte rulouri mici, fiind şi numiţi astfel: mici, în Regat, din carne cu mirodenii, având menirea să încânte gustul mesenilor. Se servesc numai proaspăt prăjiţi pe grătar de jar, fie cu tacâm, ori la scobitoare sub formă de gustare.
Se ia cărniţă de vacă de la gât, fără a se îndepărta grăsimea şi se dă de două ori prin maşină, pentru a se mărunţi cât mai bine şi cât mai uniform. Dacă va fi carnea prea slabă, se va adăuga ceva seu de vacă sau din lipsa acestuia chiar de oaie, ca la 100 până la 150 de grame pe fiecare kilogram cântărit de carne. Nu se va lua în nici un caz slăninuţă, costiţă sau carne de porc, care nu fac decât să strice gustul şi să ia din minunata savoarelor a mititeilor.
Se fierbe o zeamă din oase de vacă cu măduvă, care se scade bine, din 500 grame de oase la fiece kilogram de carne.
Se pregătesc pentru fiecare kilogram de carne mirodenii şi condimente după cum urmează:
8 grame de piper proaspăt pisat mărunt
12 grame de cimbru uscat cât mai proaspăt pisat mărunt
4 grame de enibahar pisat mărunt
2 grame de coriandru pisat mărunt
2 grame de chimion turcesc pisat mărunt
1 gram de anis stelat pisat mărunt
8 grame de bicarbonat de sodiu
1 linguriţă de zeamă de lămâie
1 lingură de untdelemn
1 căpăţână bună de usturoi aromat şi nu din cel iute
La cantităţi mai mari de cinci kilograme, se va adăuga pentru fiecare alte cinci kilograme de carne, câte o măsură mai mult din mirodeniile pomenite.
Se frământă carnea într-un vas pe măsură timp de un ceas, adăugând la început bicarbonatul de sodiu, care se stinge cu zeama de lămâie. Jumătate din zeama de oase şi toate celelalte condimente, afară de usturoi, se adaugă treptat, uniform şi puţin câte puţin. Amestecul se acoperă şi se dă la gheţar o zi şi o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorţit şi se mai frământă o dată preţ de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorţită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduţă dintr-o căpăţână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei şi se mai frământă odată amestecul preţ de un  sfert de ceas.
Se dă din nou la gheţar până a doua zi. Preţ de trei ceasuri înainte de a fi prăjiţi şi serviţi mititeii, se scoate amestecul de la gheţar, pentru a se încălzi şi muia; după trei ceasuri sau când s-a dezmorţit amestecul, se formează mititeii ca de  un deget mare lungime şi ca de două degete grosime, se ung cu untdelemn pe toate părţile şi la capete şi se lasă sa stea la zvântat un ceas. Se prăjesc pe jar iute de lemne sau  cărbune, ungându-se din când în când cu mujdei, aşa ca sa prindă o crusta rumenă de jur împrejur. Gratargii noştri întorc fiecare mititel doar de trei ori până este prăjit. La prăjit mititeii vor scădea puţin, de unde şi denumirea lor, sau cea de mici. Nu se lasă să se pătrundă, ca să nu se usuce sucul care conţine savoarea condimentelor. Daca se prăjesc la foc prea mic, mititeii scad prea tare, se usucă, lapădă tot sucul aromat şi devin seci.
Se servesc alături de chifle proaspete ori felii de franzelă, cu  Mutard de Dijon sau muştar picant şi aromat, după preferinţă şi cu sare şi ciuşca. Doar şi numai aşa veţi obţine mititei savuroşi cum se zice ca numai la noi sunt.
Cunosc mulţi din aşa numiţii gastronomi prin birturi şi bodegi mai ales prin mahalale, care din neştiinţă ori din spirit de falsă economie înmulţesc aluatul de mititei cu alte soiuri de carne de porc, cal ori oaie. Afară că scad mai puţin la prăjit decât ca cei de carne de vacă, nu au pe departe gustul şi savoarea mititeilor adevăraţi. O greşeală mare mai este şi zgârcenia la condimente, mai ales la usturoiu şi piperu.. Mai cu seama usturoiul este partea dominantă a gustului atât de specific al mititeilor.
Sunt fericit sa dezvălui Doamnei Măriuţa acest mic secret, pe care ştiu ca nu îl va da mai departe, aşa cum nici eu nu-l voi dezvălui decât urmaşului meu Maitre Cuisiner când îmi va lua locul la Caru cu Bere!
Mititeii preparaţi de Dânsa sunt extrem de gustoşi, dar simţul meu gustativ mi-a dezvăluit imediat lipsa coriandrului, a anisului stelat şi al chimionului turcesc. Cu aceste mirodenii, mititeii Doamnei Măriuţa vor fi inegalabili!
Va aştept luna viitoare când va întoarceţi cu regimentul din  manevre, dimpreună cu Domnii Ofiţeri Dinu şi Vatache spre a savura o tavă de mititei şi câteva halbe împreună!
Dorindu-vă sănătate, voie bună şi noroc, vă rog a-i transmite  umile sărutări de mâini Doamnei Măriuţa, cea mai desăvârşită gospodină şi Doamnă din înalta societate! Dumnezeu să va ajute!

Sunt inca sub purenica impresie a “Aventurilor lui Huck Finn”, Mark Twain.

Cei doi actori de bilci, Ducele si Regele isi etalau genealogiile in fata lui Huck si Jim.

Probabil ca era sub influenta bauturilor alcoolice cind nasul a promis cuplului nasia micului “print” ( facut-prin insamintare artificiala)

Mahmud Shevket Pasha

March 17, 2010

 (1856 – 15 June 1913) was an Ottoman general and statesman. An ethnic Chechen, he was born in Baghdad where he finished his primary education before going on to the Military Academy (Turkish: Mekteb-i Harbiye) in Constantinople. He joined the army in 1882 as lieutenant. He spent some time in France investigating military technology and was stationed in Crete for a while. Then he returned to Military Academy as a faculty member.

He worked under Colmar Freiherr von der Goltz (Goltz Pasha) for a while and traveled to Germany. He was then appointed as governor of Kosovo where he commanded the 3rd Army, which was later known as Harekat Ordusu after its involvement in 31 March Incident.

He played an important role in ending the 31 March Incident and the reign of Abdul Hamid II. He served as a Grand Vizier to Mehmed V, between 23 January 1913 and 15 June 1913, when he was assassinated in Constantinople. 

 Among other things, he is credited with the creation of the Ottoman Air Force in 1911 and bringing the first automobile to Constantinople.

Cronici mincinoase

March 5, 2010

March 5, 2010 Si nu a fost sa fie ! Dl. Mircea Geona nu este presedintele Republicii si este foarte psibil, nici al Senatului. Cind toti iau fost impotriva , dovada rezultatul alegerii dl Victor Ponta la sefia PSD-ului, dl Geoana a ratat la mustata pozitia de prezident. Acum vorba marelui IV Stalin ( nu conteaza cine voteaza, ci conteaza cine numara voturile). Asa ca dl MG va ramine senator de Dabuleni pina cind ( cit de curind) se va desfiinta si Senatul. Intre timp, dl dep european VC Tudor lanseaza necrolog dupa necrolog , avind ca subiect pe dl Traian Basescu. Calare cind pe hammer cind pe tab, El Comandante defileaza prin Afganistan precum Sindbad pe oceanul indian. Victima colaterala, Antonie Solomon incepe un curs de 29 de zile de literatura aplicata. S-ar oferii sa-l mediteze dl Mircea Dinescu, dar speriat, a inchiriat o camera la hotelul din Vidin. In rest miine poimine si duminica Crin interpreteaza muzica pre-clasica la orga Conservatorii au ales un nou presedinte.. care isi propune un rezultat incredibil la alegerile locale. Mai putin de 2 % cit sa conteze! In rest pace si liniste.

Cind au taiatu Voda Vasescul PE CEI 171 de boiari din Sfatul Tarii. La 7517 de la Facerea lumii 

Si venind primei sorocul Domnii, Vodă Vasescul se gindi sa-si tina juruinta si sa-i taie de pre cei 171 de boiari, norodului Precum zise.

Si fiind praznicul Sfintului Niculai, Vodă trimise  carti la  boiarii din judetul Tarii dei cemara la ospatul de la Curte.
Si le zisera ca vrroieste sa faca si slijba de tirnosire a  Sfintei Biserici din curtea Palatului, Biserica lui Voda Kantakuzinul, Biserica de o darimara Voda Niculae cel Aspru pe cind vru sa se mute in Palatul lui Mihaita Vaida vel Voda.

Boiarii se temura si nu vrura sa se duca la ospatul mazilitului voda Vasescul. Dar Voda iar isi  trimise lefegii si oamenii de curte dei chemara la slujba si ospat.

 Boiarii mai batrini si mai tematorii se adunara in curtile logafatului Rebenciuc de se sfatuira si veni acola si Voda cel Noul PE grija il caftanise Imparatul Nemtesc si cel Muscalesc, ca acuma Sultanul nu mai dadea caftane de Domn si Mitropolitul nu mai sta la Ţarigrad, Căci Tara era sloboda si mai Marele Mitropolit dei ziceau Preafericit, statea la Palatul sau si ungea Domnii si binecuvinta  pre Limba noastra cea rumineasca.

Voda cel nou, cel de Slab minte, cum il prolocrira Voda, Ion Muscalu tot se fudulea cu caftanul cel nou si se pregatea cu Alai Mare sa  intre în Domnie, si le zise boiarilor infricosati:

”  Boiari D-vs. de ce va temeti?! Si va este frica!, Vodă Vasescul nu mai iaste în domnie!. Mergeti fara teama la ospat, Căci Vodă vrea sa se impace cu Domniile Voastre, căci se teme ca pierzind domnia si Judetul va trebui sa dea socoteala pentru corabiile Cele mari de ingrijire LE vindu la Stambul Fara ca Visteria SA primeasc VRE ONU techin. Mergeti Dara si spuneti ca eu voi venii pe la orele serii, cu dregatorii mei cei noi.
Boiarii Cei mai tineri se multumira cu cele spuse de Voda Usurelu, căci ei mai tare doreau sa mearga la ospatul de la Curte căci era vestita meterheneaua Domnului si dansatoarele aduse din Stambul, era si mai si jupinita Domnului, Lenuta, careia ii daduse Voda caftan De jupineasa. (căci ei primira carti pe ascuns de la dinsa, grija cu mestesugite vorobe în trase în mrejele în domniei)
Dara boiarii Mai batrini nu vrura SA asculter de pre Voda, Usurelu si trimisera de graba  un  baiet de curte la Voda, Ion Muscalu de-l intrebara ce sa faca. Si batrinul si hirsitul Voda LE scrise: “Boiari D-vs.nu va duceti la slujba bisericeasca si nici la Palat, ci degraba plecati si cereti Ocrotire în curtile Soliei imparatului Nemtesc sau Muscalesc, si sa stati acolo pina Voda Usurelu va fi uns domn de Preafericit si Voda Vasescul  va preda Agia agai celui nou, lui Vanghelie. Spuneti slugilor lui Voda Vasescul ca voi sunteti batrini si nu tineti de ospete si mai iaste si molima porceasca de pre ultile Bucurescilor si doftori putini, sa va ierte domnul căci Înainte de EL il iubiti. ”
Si asa facura si se dusera cum erau imbracati la portile soliei si cerura Ocrotire. Dara Cei mai tineri nu vroira sa creada ce le scrisese Voda cel Batrin si RIDEAU de ei de boierii cei batrini.

Un lor doua zi de dimineata si se gatira Fiecare în radvanele lor aduse de la beci, cu slugile, plecara in Dealul Cotroceniului, la slujba si ospatul Domnesc si la intrarea in palat ii astepta chiar Voda Vasescul si pe Fiecare ii intimpina si ii Saruta pre obrazi si de pre frunte si le spunea felurite vorbe si se bucurara boierii si ei ii ziceau ca de tot de pre Maria Ta votaram Dar te norodul cel prost il votara de pre Voda Usurelu si ei nu se bucurara căci Schimbarea Voievozilor este Bucuria neghiobilor.
Si linga eră Voda Boc vornicul, Olah din Tara Ungureasca în Ingrijirea Incredere Voda avea Mare, cel ce în cazu si Cap nu avura nimic., Si era mai si Spatarul armasul lui Voda cel ce fusese mai mare publicani peste.
Si EI numarara boiarii si mai pe la sfirsit vazura ca lipsesc 47 dintre dinsii. Si atuncea domnul intreba unde sunt Dara cinstitii boiari. De ce nu au venitara EI la ospat, nu il iubesc ei de pre Domnul?! Ei nu stiura ce sa raspunza lui Voda.

Atunceia Voda Văsescu Chema de indata PE Armas si ii DETE Porunca degraba sa mearga pe la casele boiarilor si sa ii aduca legati în radvane si sa ii Bage în beciurile ascunse ale Agiei.
Si dupa slujba si Tirnosirea Bisericii lui Voda Kantakuzinul intrara cu totii în Odaile Palatului si se asezara boiarii dupa rangul fiecaruia, la mese.
În capul mesei statea Voda, la dreapta lui vornicul Boc, la epoca stinga lăsa cu Buza umflată ONU Mare Mai cu grija de scris Slove de pre “Epoca de Usurelu Voda”
Si cind Voda ridica paharul de Rachiu Roşu în Ingrijirea Puse Trei bucatele de gheata si vru sa inchine, atunci, dupa cum porunci mai dinainte, intrara lefegii si ii prinsera si ii legara de pre cei 171 de boiari si ii Puse sa iscaleasca cu minile lor mazilirea din Sfatul cel Mare al Tarii, pre vecie.

Venira Iar cind Voda Usurelu, Vasecul era demult la ţărmul Mării căci avea un  Radvan nemtesc tras de cai de Fier. Si acolo il astepta fratinesu, Mircea si se suira pe o corabie fara pinze de plutea de seringi de sub ape si ajunsera ei dupa 2 zile la Stambul si iernara pina in Cetate, în primavara viitore cind plecara la si se pregatira pentru a doua Antverp domnie incep de ingrijire în valeat 7522 de la facere.
A-Coffee-House,-Constantinople,-1854

Ride of Valkiries

August 13, 2009

http://www.youtube.com/watch?v=3mmpcdNNMos

Manolache Kostaki Epureanu

January 16, 2009

Manolache Costache Epureanu (n. 22 august 1820, Bârlad – d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania) a fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri: în 1870 (1 mai26 decembrie) şi în 1876 (6 mai5 august).

Manolache Costache Epureanu a studiat în Germania, la Heidelberg, Berlin, Gottingen şi Jena. La această ultimă universiate şi-a susţinut, în 1839, doctoratul în drept. Întors în ţară, după o scurtă perioadă în care a locuit la Paris, s-a implicat în mişcarea de opoziţie împotriva politicii domnului Mihail Sturdza, mişcare aflată la originile revoluţiei de la 1848. Printre participanţii la aceasta avea să se afle şi Manolache Costache, motiv pentru care a fost întemniţat şi apoi trimis la către Turcia, sub escortă, împreună cu alţi cinci revoluţionari. A evadat la Galaţi, rămânând în exil, apoi, până în 1849, când a revenit în Moldova.

După 1856, s-a implicat în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) şi al Adunării Elective a Principatului (1858). Cariera sa a luat o nouă întorsătură după alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Între 27 aprilie 1859 şi 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii paşi către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înfiinţarea unui batalion de geniu) şi a încercat înfiinţarea unor instituţii de credit (bancă naţională şi credit funciar). Între 14 iulie 1860 şi 14 aprilie 1861 a devenit singurul prim ministru moldovean al Ţării Româneşti. Aici a elaborat un interesant proiect de înfiinţare a unei Bănci Naţionale, cu capital majoritar privat, dar controlată de stat. Conflictul cu Adunarea Legislativă munteană a făcut însă ca, la 14 aprilie 1861, cabinetul său să primească un vot de blam şi să fie dat în judecată, printre altele, pentru presupuse nereguli în alegeri şi abuzuri în administraţie. El a fost achitat de către Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie, la 18 septembrie 1862.

Dacă în perioada 1859 – 1861 Manolache Costache Epureanu a fost principalul colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza, el s-a îndepărtat treptat de acesta, apropiindu-se de conservatori. Dupa detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866, el a devenit unul dintre principalii lideri ai acestora. Majoritatea conservatoare din Adunarea Constituantă convocată în 1866 pentru a adopta prima constituţie internă a ţării l-a ales, astfel, preşedinte al acesteia. În 1870, el a devenit prim ministru, neputând însă a se menţine din pricina tulburărilor interne cu care s-a confruntat. În guvernul Lascăr Catargiu, el a devenit, tot pentru o scurtă perioadă (28 octombrie 1872 – 31 martie 1873), ministru al justiţiei, funcţie din care s-a retras după ce Adunarea Deputaţilor şi Senatul au votat înfiinţarea unui Institut de Credit Funciar cu capital autohton (Manolache Costache susţinea înfiinţarea acestuia cu sprijinul capitalului străin). Conflictul cu mai mulţi lideri conservatori, inclusiv cu primul ministru Lascăr Catargiu, l-a făcut pe Epureanu să se întoarcă spre liberali. În 1876, el a devenit, astfel, primul şef de guvern reprezentând Partidul Naţional Liberal, înfiinţat în 1875. S-a retras însă repede din această funcţie, dezaprobând punerea sub acuzare de către Camera Deputaţilor a majorităţii miniştrilor fostului cabinet conservator. Din 1878. Manoalche Costache a început să se apropie, din nou, de conservatori. Această apropiere a fost nu doar reuşită, dar politicianul a căpătat suficientă autoritate în rândul lor ca, la 3 februarie 1880, el să devină primul lider al Partidului Conservator şi autorul primului program politic al acestuia.manolache_costache_epureanu

Republica Bicefala,

January 15, 2009

A domnilor T.Basescu si Emil Boc, urmeaza sa fie revizuita.

Citind si recitind cu multa atentie Ultima versiune a Constitutie romane nu am gasit pe mai nicaieri elemente care sa ne indreptateeasca sa afirmam ca am trai in o republica Bicefala.

Pote din reminiscentele ardelenesti ale premierului al caror stramosi au vietuit pe meleagurile Monarhiei dualiste austro-ungare, sa i se traga aceasta concluzie!

In fine cred ca din 30 decembrie 2008 traim intr-o republica hidrocefana si nu bi-cefala

Record in istoria Romaniei

December 16, 2008

Voda Alexandru a rezistat numai 3 zile in geamul Palatului Domnesc(1821), pe cind dl.Teodor Stolojan 4 zile si jumatate.

Lasind la o parte asemanarea si intentia vadit negativa a autorului, dl TS a dat dovada, in final, de un curaj, la care nu multi se asteptau.

Si asa s-a trezit dl Boc cu mandat de premier. Poate mai bine in conjuncura actuala.

Reprosindu-i-se dl Emil Boc lipsa de curaj, nu trebuie sa-i refuzam bunele intentii. Si Thomas Beckett a debutat in viata publica ca prieten devotat regelui. Poporul roman fiind un popor tolerant si docil, de cele mai multe ori, nu ii dorim dlui Boc sa devina martir. Poate sa ramina Primul Ministru al guvernului si nimic mai mult

M.Pasa